Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
Adresa: B-dul 1 Decembrie Nr. 39, Deva, 330005, HD
Tel: 0254.216.750; 0371 358 095
Fax: 0254.212.200
E-mail: muzeucdr.deva @ gmail.com
Web: www.mcdr.ro
Muzeul devean funcţionează în clădirea Magna Curia, cunoscută ca și Castelul Bethlen, un vechi monument de arhitectură inclus pe Lista Monumentelor Istorice de categorie A, situat la poalele Cetăţii Deva, în partea de sud a acesteia.
Începuturile organizării muzeului din Deva datează din anul 1880, când se înființează „Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara”.
Statutele societății aprobate, la sfârșitul anului 1880, prevedeau înființarea unui muzeu în care să se păstreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie și de științele naturii, descoperite, colectate sau achiziționate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.
În urma acestei acțiuni întreprinse de către membrii societății în anul 1882 se înființează o colecție de antichități, piese etnografice și de ornitologie.
În anii următori profilul arheologic al colecțiilor devine precumpănitor, mai cu seamă datorită cercetărilor de teren întreprinse în zona cetăților dacice din Munții Orastiei, la Banița, Cozia, Cîmpuri Surduc, Micia, Strei și Deva.
După Unirea Transilvaniei cu România, județul Hunedoara a preluat muzeul „Societății istorice, arheologice și de istorie naturală a județului Hunedoara” precum și biblioteca și arhiva acestei societăți.
Conform Legii din 1886 și a Hotărârii Prefecturii județului Hunedoara muzeul primește denumirea de „Muzeul Județului Hunedoara” iar raza sa de activitate este întreg teritoriul județului.
MUZEUL JUDEȚEAN
În perioada interbelică colecțiile muzeului se îmbogățesc prin cercetările arheologice întreprinse la Zlatna-Corabia, Cașolț, Hobita, Micia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
La conducerea muzeului din Deva s-au aflat personalități care s-au impus în cultura și știința istorică între care amintim pe Teglas Gabor, Iosif Mallasz, Octavian Floca.
De la înființare și până în 1937, sediul muzeului a fost în clădirea spitalului de maternitate, peste drum de actualul Spital Județean, pe strada Regele Carol II (actualul bulevard 22 Decembrie).
În 1938 Muzeul și-a mutat sediul în sălile Castelului Magna Curia, iar în 1966 și 1987 s-a extins și în alte două clădiri din zona parcului orașului.
Muzeul Județean (cum se numea în acea perioadă) avea o secție de istorie și arheologie, o secție de științe naturale și o secție de artă.
Totodată în componența sa, intrau și muzeele din localitățile Sarmisegetusa, Orăștie, Aurel Vlaicu, Brad, Crișan și complexul Țebea.
SECȚIA DE ARHEOLOGIE ȘI ISTORIE
Această secție a fost deschisă în data de 15 iunie 1960 sub denumirea de Secția de Istorie Contemporană a Muzeului Regional Hunedoara - Deva.
Aici erau expuse vestigii materiale datând din prima epocă e pietrei șlefuite, descoperite în perimetrul orașului, diverse obiecte paleolitice descoperite în peșterile Cioclovina, Bordu Mare, Pietroasa, ceramică și obiecte din metal din neolitic descoperite în centrele Turdaș, Deva, Nandru, Geoagiu, precum și exponate aparținând perioadei daco-romane.
Datorită cercetărilor arheologice de teren întreprinse în zona cetăților dacice din munții Orăștiei, la Banița, Cozia, Câmpuri-Surduc, Micia, Strei, Deva, pe Valea Mureșului și Valea Grădiștei, colecția muzeului cuprindea peste 23.000 de piese.
Paleoliticul hunedorean era reprezentat de exponate descoperite în peșterile județului (Peștera Ohaba-Ponor, Nandru, Cioclovina).
Datând de aproximativ 150.000 de ani, aceste piese formează un material arheologic interesant și valoros.
Astfel erau expuse unelte din silex, vârfuri de lance, răzuitoare, străpungătoare, resturi faunistice fosile, iar între ele se remarcă o falangă a omului primitiv descoperită în peștera de la Ohaba-Ponor.
Neoliticul era reprezentat prin obiectele aparținând culturii Turdaș, una dintre cele mai importante culturi din Transilvania.
De o valoare deosebită era colecția de bare-coliere de cupru de la Deva, folosite pentru schimbul de produse.
Epoca bronzului și epoca fierului erau și ele reprezentate prin diferite obiecte descoperite pe raza județului.
Primei epoci a fierului îi aparțin și trei statui antropomorfe de piatră, descoperite la Baia de Criș, statui unice pe teritoriul Transilvaniei.
De asemenea, unelte din fier pentru diferite meșteșuguri (făurărit, dulgherit), vase de lut ars, râșnite, conducte de apa, podoabe de argint, monede, cereale carbonizate înfățișează perioada civilizației dacice.
Cei 165 de ani de ocupație romană, erau reprezentați în muzeu prin ceramică, obiecte de muncă și casnice, piese ornamentale și de uz vestimentar, monede, mozaicuri, statuete lucrate în marmură și bronz.
Dintre exponatele cu o valoare deosebită pot fi enumerate: lapidariul roman compus din pietre sculptate, gravate și basoreliefuri, statuetele zeilor Mithras, Pluton și Proserpina, Liber și Libera, Mars, Diana, Silvanus, Hecate; colecția numismatică formată din piese grecești, dacice, romane, bizantine și medalii comemorative.
SECȚIA DE ȘTIINȚE NATURALE
Secția, înființată în anul 1966, era amenajată sub forma a două expoziții permanente într-o clădire anexă a Castelului Magna Curia.
La parter, cu ajutorul a șase diorame erau înfățișate cele mai reprezentative specii de plante și animale, în mediul natural de viață, din rezervațiile județului (Parcul Național Retezat, Pădurea Bejan și Parcul Dendrologic Simeria).
O altă dioramă reprezenta interiorul unei peșteri.
Bazele expoziției de la parter au fost puse în anul 1974.
La etaj, în 1986 a fost deschisă expoziția "Memoria Naturală a Pământului Hunedorean", expoziție în care au fost prezentate marturii ale evoluției viețuitoarelor în erele geologice.
Erau expuse aici fragmente de oase ale unor reptile mezozoice : dinozaurieni, crocodili și broaște țestoase din zona Hategului.
Un punct de atracție pentru vizitatori îl reprezenta diorama cu zimbrii din cadrul pădurii Slivuț - Hațeg.
De o deosebită valoare erau și colecțiile de botanică (10500 coli herbar), de minerale (995 eșantioane), de păsări (665 exemplare), de mamifere (201 exemplare), de pești (160 exemplare), de reptile (2103 exemplare), de moluște actuale (2476 exemplare) precum și colecțiile paleontologică (6600 exemplare) și entomologică (4400 exemplare), cu care se realizau expoziții permanente.
SECȚIA DE ARTĂ
Această secție s-a înființat în anul 1987 și a fost amenajată în clădirea Palatului Administrativ.
În cadrul celor cinci săli din care era compusă, se realizau expoziții temporare.
Colecția secției cuprindea peste 1000 de exponate: icoane pe sticlă și lemn (sec. XVIII - XIX) precum și grafică, sculptură și pictură din secolele XVIII - XXI.
Arta plastică hunedoreană era reprezentată prin creațiile artiștilor Mircea Bâtca, Gheorghe Pogan, Eva Suto, Ion Șeu, Ernest Kovacs, Ion Cârjoi, Iosif Telman, etc.
Existau însă expuse și lucrări aparținând altor artiști precum: Corneliu Baba, Sabin Balașa, Henri Catargi (sec. XX), Tomasek Emma și Barabas Miklos (sec XIX) și John Bergman (sec. XVIII).
În prezent, muzeul funcționează sub denumirea Muzeul Civilizației Dacice și Romane, este structurat pe secții și compartimente și are o altă formulă de prezentare a exponatelor: atât în incinta muzeului cât și prin diverse expoziții și evenimente.
Din păcate însă, o mare parte dintre exponatele fostului muzeu nu mai există sau nu mai sunt expuse. În schimb, muzeul s-a îmbogățit cu exponate noi rezultate din descoperirile arheologice din ultima perioadă.
MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE
Lapidarium
Una dintre cele mai interesante expoziții ale muzeului este Lapidariul.
Expoziția a fost amenajată într-o construcție nouă, inaugurată în anul 2012, situată în imediata vecinătate a Palatului Magna Curia.
Pe lângă corpul principal, expoziția fost extinsă cu încă două module.
Primul modul este dedicat vieții religioase și administrative a Daciei.
Cel de-al doilea modul propune vizitatorului o călătorie în orașul celor morți prin expunerea unor tipuri de monumente funerare prezente în Dacia.
În Biblioteca Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva se găsesc colecţii de carte veche, rară şi bibliofilă, exemplare de carte românească veche, cărţi imprimate în tipografii europene, în secolele XVI-XVIII, care au făcut parte din colecții particulare și instituționale din zonă și cărţi cu caracter didactic tipărite în secolele XVIII-XIX,
Fondul de carte actual (peste 32.000 de volume) este alcătuit din cărţi de specialitate din toate perioadele istoriei, ştiinţe auxiliare, cultură, civilizaţie, istoriografie, bibliografii, enciclopedii, dicţionare, istorie locală, minorităţi, biserică şi religie etc., fond care susține activităţile desfăşurate de personalul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
De asemenea, biblioteca documentară este deschisă și cititorilor din exteriorul instituției, publicațiile fiind disponibile în regim de sală de lectură.
Compartimentele și secțiile muzeului
- Secția de Arheologie Deva
- Secția de Etnografie și Artă Populară Orăștie
- Complexul de Monumente Țebea
- Casa - Muzeu Avram Iancu de la Baia de Criș
- Secția de Arheologie Sarmizegetusa
- Compartimentul Stiințele Naturii Deva
- Secția de Restaurare, Investigaţii, Conservare
- Secția de Istorie și Arta Deva
- Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad
- Complexul Memorial Aurel Vlaicu
- Compartimentul Evidenţă Deva
- Secția de Marketing și Relații cu Publicul
Foto: DevaCity